pot

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză pot.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
pot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pot poturi
Articulat potul poturile
Dativ-Genitiv potului poturilor
Vocativ ' '
  1. sumă obținută la jocul de cărți din mizele adunate în cadrul unui tur.


Traduceri





franceză

(français)

Etimologie

Din franceza medie pot < franceza veche pot. Provine din latină populară pottum, pottus < de origine germanică.

Pronunție


Substantiv

pot m., pots pl.

  1. (gener.) vas, recipient (adeseori urmărit de à sau de)
    Pot de terre.
  2. oală
  3. (fam.) băutură
  4. (fam.) petrecere, chef
  5. (la jocuri de cărți) pot
  6. (fam.) noroc, șansă, baftă
    Avoir du pot.
  7. (argou) fund, popou, șezut

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Referințe