decoletare
Etimologie
Din a decoleta.
Pronunție
- AFI: /de.ko.le'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului decoletare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | decoletare | decoletări |
| Articulat | decoletarea | decoletările |
| Genitiv-Dativ | decoletării | decoletărilor |
| Vocativ | decoletare | decoletărilor |
- acțiunea de a decoleta și rezultatul ei.
- operație de îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor destinate fabricării zahărului.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online