descompus

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a descompune.

Pronunție

  • AFI: /des.kom'pus/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
descompus
Singular Plural
Masculin descompus descompuși
Feminin descompusă descompuse
Neutru descompus descompuse
  1. desfăcut în părțile componente.
  2. (despre materii organice) alterat, stricat, putrezit.
  3. (fig.) care are înfățișarea morală sau fizică deformată; (despre fața omului) crispat, contractat.


Traduceri

Referințe