desecare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a deseca.

Pronunție

  • AFI: /de.se'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
desecare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ desecare desecări
Articulat desecarea desecările
Genitiv-Dativ desecării desecărilor
Vocativ desecare desecărilor
  1. acțiunea de a deseca și rezultatul ei.
  2. secare a surplusului de apă dintr-un teren umed pentru a-l face cultivabil sau apt pentru construcții.
  3. operație de eliminare mecanică a apei din cărbune.


Traduceri

Referințe