Sari la conținut

desigila

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din des- + a sigila.

Pronunție

  • AFI: /de.si.ʤi'la/


Verb


Conjugarea verbului
desigila
Infinitiv a desigila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
desigilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să desigileze
Participiu desigilat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a deschide o încăpere sau un obiect sigilat prin scoaterea sigiliului; a despecetlui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe