desigila

română

Etimologie

Din des- + a sigila.

Pronunție

• AFI: /de.si.ʤi'la/

Verb

Conjugarea verbului desigila
Infinitiv	a desigila
Indicativ prezent pers. 1 sg.	desigilez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să desigileze
Participiu	desigilat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a deschide o încăpere sau un obiect sigilat prin scoaterea sigiliului; a despecetlui.

Cuvinte derivate

• desigilare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online