destoia

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din des- + toi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
destoia
Infinitiv a destoia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
destoi
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să destoaie
Participiu destoiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (reg.) a-și ușura inima, a-și descărca necazul; a se răzbuna.

Expresii

  • A-și destoia foamea = a-și potoli foamea


Traduceri

Anagrame

Referințe