destoia

română

Etimologie

Din des- + toi.

Pronunție

• AFI: /de.stoˈja/

Verb

Conjugarea verbului destoia
Infinitiv	a destoia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	destoi
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să destoaie
Participiu	destoiat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (reg.) a-și ușura inima, a-și descărca necazul; a se răzbuna.

Expresii

• A-și destoia foamea = a-și potoli foamea

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• doseați

Referințe

• DEX '98 via DEX online