descărca

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină discarricare.

Pronunție

  • AFI: /des.kər'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) descărca
Infinitiv a (se) descărca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) descarc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) descarce
Participiu descărcat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a goli, parțial sau în întregime, un vehicul de transport; a da jos încărcătura.
    Descarc roaba.
  2. a suprima sau a micșora forțele care acționează asupra unei piese, unei construcții, unui sistem tehnic etc. care ar putea produce deformarea acestuia.
  3. a scoate încărcătura dintr-o armă de foc.
    A descărcat pistolul.
  4. a faceia foc, a declanșa o armă; a trage, a slobozi un foc de armă.
  5. a consuma energia înmagazinată de un acumulator electric.
  6. (v.tranz. și refl.) a face să-și piardă sau a-și pierde încărcătura electrică.
  7. (v.refl.) (despre trăsnet sau furtună) a se dezlănțui.
  8. (fig.) a da curs liber unor stări sufletești, a se elibera sufletește (împărtășind ceva cuiva).
  9. (v.refl.) a se ușura de o vină, de un păcat etc.
  10. a declara în mod oficial că o gestiune a fost corectă și că nu e nimic de imputat gestionarului.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • (tranz.) A-și descărca conștiința (sau inima) = a-și ușura conștiința, făcând confidențe cuiva


Traduceri

Referințe