dezlegătoare

română

Etimologie

Din dezlegător.

Pronunție

• AFI: /dez.le.gə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dezlegătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dezlegătoare	dezlegătoare
Articulat	dezlegătoarea	dezlegătoarele
Genitiv-Dativ	dezlegătoarei	dezlegătoarelor
Vocativ	dezlegătoareo	dezlegătoarelor

1. persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online