dezmorți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din dez- + a (a)morți.

Pronunție

  • AFI: /dez.mor'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
dezmorți
Infinitiv a dezmorți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dezmorțesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dezmorțească
Participiu dezmorțit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a ieși sau a scoate din amorțeala pricinuită de nemișcare, de frig sau de îngheț; (fig.) a (se) trezi din starea de pasivitate, a reveni sau a facerevină la viață.
  2. (v.refl.) (despre un lichid foarte rece) a deveni mai puțin rece.
  3. (v.refl.) (despre pământ) a se dezgheța.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (refl.) A i se dezmorți (cuiva) limba = a i se dezlega (cuiva) limba. v. dezlega


Traduceri

Anagrame

Referințe