diavol
Sari la navigare
Sari la căutare
română
Etimologie
Din latină diabolus < greacă διάβολος (diábolos).
Pronunție
- AFI: /'dja.vol/
Substantiv
Declinarea substantivului diavol | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | diavol | diavoli |
Articulat | diavolul | diavolii |
Genitiv-Dativ | diavolului | diavolilor |
Vocativ | ' | ' |
- ființă imaginară considerată drept întruchipare a spiritului rău.
- (fig.) nume dat unui copil sau, p. ext. unui om vioi, zglobiu, isteț sau obraznic, rău.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
dușman principal al lui Dumnezeu și al omenirii
|
|