ornament
.jpg)
Etimologie
Din franceză ornement sau italiană ornamento < latină ornamentum.
Pronunție
- AFI: /or.na'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului ornament | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ornament | ornamente |
| Articulat | ornamentul | ornamentele |
| Genitiv-Dativ | ornamentului | ornamentelor |
| Vocativ | ' | ' |
- detaliu sau obiect adăugat la un ansamblu pentru a-l înfrumuseța; accesoriu, element decorativ folosit în artele plastice, în arhitectură, în tipografie pentru a întregi o compoziție și a-i reliefa semnificația.
- (rar) distincție, însemn, decorație.
- (muz.) notă sau grup de note muzicale care se adaugă la o melodie, pentru a-i reliefa conturul, pentru a-i împodobi linia melodică; semnul muzical corespunzător.
Sinonime
- 1: podoabă, decor, decorație, înfloritură
Cuvinte derivate
- ornamenta
- ornamental
- ornamentare
- ornamentat
- ornamentație, ornamentațiune
- ornamentică
- ornamentist, ornamentistă
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
- (loc.adj.) De ornament = decorativ, ornamental.
Traduceri
element decorativ
|
|
Referințe
(català)
Etimologie
Din latină ornamentum.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
ornament m.
(English)
Etimologie
Din engleza medie ornament, care provine din franceza veche ornement < latină ornamentum.
Pronunție
Substantiv
ornament, pl. ornaments
- (gener.) ornament, podoabă
- Her hair ornament looked like a butterfly.
- (spec.) ornament de Crăciun
- The angel ornament is always placed on the most beautiful branch.
- (muz.) ornament
Sinonime
- 1-2: decoration
Cuvinte apropiate
Verb
| Conjugarea verbului to ornament | |
| Infinitiv | to ornament |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
ornaments |
| Trecut simplu | ornamented |
| Participiu trecut | ornamented |
| Participiu prezent | ornamenting |
- a ornamenta, a orna, a înfrumuseța, a împodobi, a decora
- We will ornament the windows with trim to make the room seem brighter.
- a adăuga
- The editor ornamented his plain writing, making it fancier but less clear.
Sinonime
Referințe
(svenska)
Etimologie
Inevitabil din latină ornamentum, confer engleză ornament, franceză ornement.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului ornament | ||||
| n. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | ornament | ornamentet | ornament | ornamenten |
| Genitiv | ornaments | ornamentets | ornaments | ornamentens |
Sinonime
- 1: utsirning, utsmyckning
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Referințe
Categorii:
- Română
- Substantive în română
- Accesorii în română
- Arhitectură în română
- Sculptură în română
- Muzică în română
- Catalană
- Pronunții lipsă în catalană
- Substantive în catalană
- Accesorii în catalană
- Arhitectură în catalană
- Engleză
- Substantive în engleză
- Verbe în engleză
- Accesorii în engleză
- Arhitectură în engleză
- Crăciunul în engleză
- Muzică în engleză
- Suedeză
- Pronunții lipsă în suedeză
- Substantive în suedeză
- Accesorii în suedeză
- Arhitectură în suedeză