disarray
Aspect
(English)
Etimologie
Din engleza medie disareyen, care provine din franceza medie desarroyer < franceza veche desareer.
Pronunție
- AFI: /dɪsəɹeɪ/ (Anglia)
Verb
Conjugarea verbului to disarray | |
Infinitiv | to disarray |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
disarrays |
Trecut simplu | disarrayed |
Participiu trecut | disarrayed |
Participiu prezent | disarraying |
- a dezorganiza, a zăpăci
- (poetic) a dezbrăca
Sinonime
- 2: unrobe
Antonime
- 2: array
Substantiv
disarray, pl. disarrays
Sinonime
- 1: disorder; confusion
- 2: dishabille, undress