Sari la conținut

disorder

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Variante

Etimologie

Compus din dis- + order.

Pronunție

  • AFI: /dɪs'ɔrdər/


Substantiv

disorder, pl. disorders

  1. dezordine
    After playing the children left the room in disorder.
  2. dezordine publică, tulburare, revoltă
    The army tried to prevent disorder when claims the elections had been rigged grew stronger.
  3. (med.) deranjament, dereglare
    She has an eating disorder.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe