disparage
Aspect
(English)
Etimologie
Din engleza medie disparagen ("a degrada") < franceza veche desparager.
Pronunție
- AFI: /dɪˈspærɪdʒ/
Substantiv
disparage, nenumărabil
Verb
Conjugarea verbului to disparage | |
Infinitiv | to disparage |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
disparage |
Trecut simplu | disparaged |
Participiu trecut | disparaged |
Participiu prezent | disparaging |
- a discredita, a compromite
- Your behavior will disparage the whole family.
- a subaprecia