diversiune
română
Etimologie
Din franceză diversion < latină diversio, diversionis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului diversiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | diversiune | diversiuni |
| Articulat | diversiunea | diversiunile |
| Genitiv-Dativ | diversiunii | diversiunilor |
| Vocativ | diversiune | diversiunilor |
- încercare de a schimba cursul unei acțiuni, de a abate (prin crearea unor false probleme) intențiile, gândurile, acțiunile sau planurile cuiva.
- (spec.) acțiune de luptă astfel dusă încât să-l inducă în eroare pe inamic asupra intențiilor reale de luptă.
- acțiune politică întreprinsă cu scopul de a distrage atenția de la problemele reale ale vieții publice.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online