doctorat

română

Etimologie

Din franceză doctorat.

Pronunție

• AFI: /dok.to'rat/

Substantiv

Declinarea substantivului doctorat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	doctorat	doctorate
Articulat	doctoratul	doctoratele
Genitiv-Dativ	doctoratului	doctoratelor
Vocativ	doctoratule	doctoratelor

1. stagiu de calificare științifică superioară, efectuat după terminarea studiilor universitare, în vederea obținerii titlului de doctor; examen final, de susținere a unei lucrări, dat pentru obținerea acestui titlu; titlu de doctor obținut în urma acestui examen.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online