doini

română

Etimologie

Din doină.

Pronunție

• AFI: /dojˈni/

Verb

Conjugarea verbului doini
Infinitiv	a doini
Indicativ prezent pers. 1 sg.	doinesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să doinească
Participiu	doinit
Conjugare	IV

1. (v.intranz. și tranz.) a cânta doine (din gură, din fluier, din frunză etc.).

Cuvinte derivate

• doinire
• doinitor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• îndoi
• odini

Referințe

• DEX '98 via DEX online