dojană
Etimologie
Din a (se) dojeni (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /do'ʒa.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului dojană | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dojană | dojeni |
| Articulat | dojana | dojenile |
| Genitiv-Dativ | dojenii | dojenilor |
| Vocativ | dojană | dojenilor |
- observație cu caracter moralizator, făcută cuiva care a comis o greșeală (ușoară); mustrare, ceartă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online