drobiță

Drobiță

română

Etimologie

Din drob + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /dro'bi.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului drobiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	drobiță	drobițe
Articulat	drobița	drobițele
Genitiv-Dativ	drobiței	drobițelor
Vocativ	drobiță	drobițelor

1. (bot.) (Genista tinctoria) mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit.

Cuvinte apropiate

• drob

Vezi și

• drob-de-munte

Traduceri

arbust

catalană: ginesta de tintorers (català) f., ginestola tinctòria (català) f. daneză: farve-visse (dansk) c. engleză: dyer's broom (English) finlandeză: oensasväriherne (suomi) franceză: genêt des teinturiers (français) m. germană: Färber-Ginster (Deutsch) m. italiană: genista tinctoria (italiano) f. lituaniană: dažinis prožirnis (lietuvių)

maghiară: festő rekettye (magyar) neerlandeză: verfbrem (Nederlands) poloneză: janowiec barwierski (polski) m. rusă: дрок красильный (русский) (drok krasil'n'ij) spaniolă: retama de tinte (español) f., retama de tintoreros (español) f. suedeză: färgginst (svenska) c. ucraineană: дрік красильний (українська) (drik krasil'nij)

Anagrame

• bărdițo
• brodați
• brodita

Referințe

• DEX '98 via DEX online