dușmană

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din dușman.

Pronunție

  • AFI: /duʃ'ma.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dușmană
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dușmană dușmane
Articulat dușmana dușmanele
Genitiv-Dativ dușmanei dușmanelor
Vocativ dușmano dușmanelor
  1. persoană care are o atitudine ostilă, răuvoitoare față de ceva sau de cineva, care urăște ceva sau pe cineva; vrăjmașă.
  2. (și adj.) inamică (în război).


Traduceri

Anagrame

Referințe