duminică
Aspect

Variante
Etimologie
Pronunție
- AFI: /du'mi.ni.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului duminică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | duminică | duminici |
| Articulat | duminica | duminicile |
| Genitiv-Dativ | duminicii | duminicilor |
| Vocativ | duminică, duminico | duminicilor |
- a șaptea zi a săptămânii.
- ultima zi a săptămânii, folosită de obicei ca zi de repaus legal.
- (adverbial) în prima duminică următoare zilei în care ne aflăm; (art.) în fiecare duminică.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- De duminică = (despre haine) care se poartă în zilele de sărbătoare; care este de calitate (mai) bună.
Traduceri
ziua a șaptea
|
|
