Sari la conținut

earnest

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Earnest

(English)

Etimologie

Substantivul provine din engleză medie ernest, eornest, care provine din engleză veche eornest, eornost, eornust ‎(„seriozitate, zel”) < din proto-germanică *ernustuz ‎(„putere, fermitate, luptă”), din *arniz‎ („eficient, capabil, diligent”). Înrudit cu friziană (de vest) earnst, neerlandeză ernst, germană Ernst‎, islandeză ern și gotică 𐌰𐍂𐌽𐌹𐌱𐌰 ‎(arniba).

Adjectivul provine din engleză medie eornest, care provine din engleză veche eornoste ‎(„serios, zelos”). Înrudit cu friziană (de nord) ernste, germană medie de jos ernest, ernst și germană ernst.

Pronunție

  • AFI: /ˈɜːnɪst/
  • (SUA) AFI: /ˈɝnɪst/


Substantiv

earnest, (nenumărabil)

  1. seriozitate
    John told me that in earnest.
  2. gravitate, importanță, însemnătate

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Verb


Conjugarea verbului
to earnest
Infinitiv to earnest
Prezent simplu
pers. 3 sg.
earnests
Trecut simplu earnested
Participiu trecut earnested
Participiu prezent earnesting
  1. a fi serios cu cineva; a folosi cu seriozitate


Adjectiv

earnest (comp. earnester sau more earnest, sup. earnestest sau most earnest)

  1. serios, grav
    Mark is an earnest worker.
  2. înfocat, arzător, aprins
    Please accept my earnest apologies.
  3. (spec.) hotărât, decis, ferm
  4. (p.ext.) sârguitor, zelos, diligent
    She gave her earnest efforts to complete the task.
  5. (p.ext.) important, greu, apăsător

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Etimologie

Origine incertă. Poate în legătură cu erres. Confer și arles.

Substantiv

earnest, pl. earnests

  1. (ec.) acont, arvună, avans, amanet

Cuvinte apropiate

Expresii

Anagrame

Referințe