earnest
Vezi și : Earnest |
(English)
Etimologie
Substantivul provine din engleză medie ernest, eornest, care provine din engleză veche eornest, eornost, eornust („seriozitate, zel”) < din proto-germanică *ernustuz („putere, fermitate, luptă”), din *arniz („eficient, capabil, diligent”). Înrudit cu friziană (de vest) earnst, neerlandeză ernst, germană Ernst, islandeză ern și gotică 𐌰𐍂𐌽𐌹𐌱𐌰 (arniba).
Adjectivul provine din engleză medie eornest, care provine din engleză veche eornoste („serios, zelos”). Înrudit cu friziană (de nord) ernste, germană medie de jos ernest, ernst și germană ernst.
Pronunție
Substantiv
earnest, (nenumărabil)
- seriozitate
- John told me that in earnest.
- gravitate, importanță, însemnătate
Sinonime
- 1: earnestness, gravity
- 2: eagerness, intentness, seriousness
Cuvinte derivate
Locuțiuni
Verb
Conjugarea verbului to earnest | |
Infinitiv | to earnest |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
earnests |
Trecut simplu | earnested |
Participiu trecut | earnested |
Participiu prezent | earnesting |
- a fi serios cu cineva; a folosi cu seriozitate
Adjectiv
earnest (comp. earnester sau more earnest, sup. earnestest sau most earnest)
- serios, grav
- Mark is an earnest worker.
- înfocat, arzător, aprins
- Please accept my earnest apologies.
- (spec.) hotărât, decis, ferm
- (p.ext.) sârguitor, zelos, diligent
- She gave her earnest efforts to complete the task.
- (p.ext.) important, greu, apăsător
Sinonime
- 1: eager, importunate, instant, pressing, urgent
- 2: ardent, fervent, heartfelt, passionate
- 3: intent
- 4: diligent, strenuous
- 5: important, serious, weighty
Antonime
Cuvinte derivate
Etimologie
Origine incertă. Poate în legătură cu erres. Confer și arles.
Substantiv
earnest, pl. earnests