serios

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză sérieux < latină seriosus.

Pronunție

  • AFI: /se.ri'os/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
serios
Singular Plural
Masculin serios serioși
Feminin serioasă serioase
Neutru serios serioase
  1. care are un caracter grav, sobru; lipsit de superficialitate; care nu se ține de frivolități, de glume; așezat, ponderat.
  2. care convinge, care corespunde unui caracter sobru.
  3. care are o înfățișare gravă, un aer solemn, sever, rigid.
  4. lipsit de zburdălnicie, de veselie.
  5. (despre îmbrăcăminte) sobru.
  6. care obișnuieșteadâncească lucrurile, care procedează în acțiunile sale cu atenție, cu conștiinciozitate; (p.ext.) care are o înfățișare, o expresie vădind concentrare, preocupare.
  7. care trebuie privit cu seriozitate; pozitiv, real, adevărat.
    E lucru foarte serios.
  8. (despre lucrări, activități etc.) temeinic, adânc, conștiincios.
    Studii serioase în specialitate.
  9. care poate avea urmări grave; primejdios.
    Boală serioasă.
  10. de seamă, important.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adverb

  1. fără intenție de glumă sau de farsă; adevărat, drept.
  2. temeinic; stăruitor, hotărât cu tot dinadinsul.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
serios
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ serios serioase
Articulat seriosul serioasele
Dativ-Genitiv seriosului serioaselor
Vocativ seriosule serioaselor
  1. (înv.) seriozitate.

Locuțiuni

Expresii

  • (și azi) A lua (pe cineva sau ceva) în serios = a acorda unei persoane sau unui lucru toată atenția, a-l socoti vrednic de luat în considerație


Traduceri

Referințe