edec

română

Din turcă yedek.

Declinarea substantivului edec
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	edec	edecuri
Articulat	edecul	edecurile
Genitiv-Dativ	edecului	edecurilor
Vocativ	edecule	edecurilor

odgon lung cu care se lega de catarg sau de babalele din proră o ambarcație sau o navă pentru a fi remorcată de pe mal împotriva curentului unui curs de apă.
lucru care se găsește de multă vreme într-o gospodărie; lucru necesar, (p.ext.) persoană (indispensabilă) care se găsește de multă vreme undeva.

A trage la edec = a remorca o ambarcație sau o navă de pe mal cu un odgon împotriva cursului apei
A fi la edecul cuiva = a depinde cu totul de cineva, a fi la remorca cuiva