efector

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză effecteur < latină effector.

Pronunție

  • AFI: /e.fek'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
efector
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ efector efectori
Articulat efectorul efectorii
Genitiv-Dativ efectorului efectorilor
Vocativ efectorule efectorilor
  1. (biol.; adesea adjectival) organ care acționează sub comanda sistemului nervos central la stimuli externi sau interni primiți de organele receptoare.
  2. substanță care modifică activitatea unor enzime.


Traduceri

Anagrame

Referințe