elabora

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză élaborer < latină elaborare.

Pronunție

  • AFI: /e.la.bo'ra/


Verb


Conjugarea verbului
elabora
Infinitiv a elabora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
elaborez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să elaboreze
Participiu elaborat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a realiza, a da o formă definitivă unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc.; a alcătui, a întocmi; (p.ext.) a redacta.
  2. (v.tranz.) a efectua operațiile necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe