enoriaș

română

Etimologie

Din enorie + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /e.no.ri'aʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului enoriaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	enoriaș	enoriași
Articulat	enoriașul	enoriașii
Genitiv-Dativ	enoriașului	enoriașilor
Vocativ	enoriașule	enoriașilor

1. persoană care, practicând un cult, ține de o anumită parohie.

Cuvinte derivate

• enoriașă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• înroșea
• însoare
• însorea

Referințe

• DEX '98 via DEX online