eristică

română

Etimologie

Din eristic.

Pronunție

• AFI: /e'ris.ti.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului eristică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	eristică	eristice
Articulat	eristica	eristicele
Genitiv-Dativ	eristicei	eristicelor
Vocativ	eristico	eristicelor

1. artă a disputei, a controversei, care folosește argumente subtile sau recurge la artificii sofisticate.
2. adeptă a eristicii.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cârsteii
• crâsteii
• crăiești
• caterisi
• sictirea
• știricea

Referințe

• DEX '98 via DEX online