escroc

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză escroc.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
escroc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ escroc escroci
Articulat escrocul escrocii
Genitiv-Dativ escrocului escrocilor
Vocativ escrocule escrocilor
  1. persoană care înșală pe alții și își însușește, prin mijloace frauduloase bunuri străine; pungaș, șarlatan.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe