preîntâmpina

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din pre- + a întâmpina.

Pronunție

  • AFI: /pre.ɨn.tɨm.pi'na/


Verb


Conjugarea verbului
preîntâmpina
Infinitiv a preîntâmpina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
preîntâmpin
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să preîntâmpine
Participiu preîntâmpinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva (neplăcut) care ar putea să se întâmple; a preveni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe