fanfaron

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză fanfaron.

Pronunție

  • AFI: /fan.fa'ron/


Substantiv


Declinarea substantivului
fanfaron
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fanfaron fanfaroni
Articulat fanfaronul fanfaronii
Genitiv-Dativ fanfaronului fanfaronilor
Vocativ fanfaronule fanfaronilor
  1. persoană care se laudă pentru calități închipuite, care face caz de meritele acțiunilor sale; lăudăros.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
fanfaron
Singular Plural
Masculin fanfaron fanfaroni
Feminin fanfaroană fanfaroane
Neutru fanfaron fanfaroane
  1. care se laudă pentru calități închipuite, care face caz de meritele acțiunilor sale; lăudăros.


Traduceri

Referințe