fawn

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche faon.

Pronunție


Substantiv

fawn, pl. fawns

  1. (zool.) pui de căprioară, ied, cerb tânăr (până la 1 an)
  2. culoarea puiului de căprioară, cafeniu
    culoarea puiului de căprioară:   
  3. (ieșit din uz) pui (de animal), cățelandru

Sinonime


Adjectiv

fawn (necomparabil)

  1. de culoarea puiului de căprioară, cafeniu

Cuvinte compuse


Verb

  1. (despre căprioare) a făta (iezi)

Vezi și

Etimologie

Din engleza medie fawnen, care provine din engleza veche fahnian, fagnian, fæġnian ("a se bucura, a jubila").

Înrudit cu nordică veche fagna.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to fawn
Infinitiv to fawn
Prezent simplu
pers. 3 sg.
fawns
Trecut simplu fawned
Participiu trecut fawned
Participiu prezent fawning
  1. a se da pe lângă (cineva)
  2. (normal urmărit de on sau upon) a linguși, a flata
  3. (despre câini) a se gudura

Sinonime

Locuțiuni

Referințe