jubila

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză jubiler.

Pronunție

  • AFI: /ʒu.bi'la/


Verb


Conjugarea verbului
jubila
Infinitiv a jubila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
jubilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să jubileze
Participiu jubilat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a încerca o mare satisfacție (în urma unei victorii); a se bucura foarte mult de o victorie.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe