filacteră
română
Variante
Etimologie
Din franceză phylactère.
Pronunție
- AFI: /fi.lak'te.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului filacteră | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | filacteră | filactere |
| Articulat | filactera | filacterele |
| Genitiv-Dativ | filacterei | filacterelor |
| Vocativ | filacteră | filacterelor |
- bucată de pergament cu versete din Biblie, purtată ca talisman de vechii evrei.
- inscripție în formă de banderolă (pe monumente).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online