firimitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din fărâmă + sufixul -ătură (după fir).

Pronunție

  • AFI: /fi.ri.mi'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
firimitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ firimitură firimituri
Articulat firimitura firimiturile
Genitiv-Dativ firimiturii firimiturilor
Vocativ firimitură firimiturilor
  1. bucățică de pâine, de obicei rămasă după ce se taie sau se rupe pâinea; (p.gener.) bucată foarte mică dintr-un aliment.


Traduceri

Referințe