Sari la conținut

flagela

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză flageller < latină flagellare.

Pronunție

  • AFI: /fla.ʤeˈla/


Verb


Conjugarea verbului
flagela
Infinitiv a flagela
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		flagelez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să flageleze
Participiu flagelat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a bate tare cu biciul, cu vergelele etc.; a biciui.
  2. (v.tranz.) a critica, a satiriza cu asprime cu vorba sau în scris.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=flagela&oldid=992435”