flagelare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a flagela.

Pronunție

  • AFI: /fla.ʤe'la.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
flagelare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ flagelare flagelări
Articulat flagelarea flagelările
Genitiv-Dativ flagelării flagelărilor
Vocativ flagelare flagelărilor
  1. acțiunea de a flagela și rezultatul ei; biciuire.
  2. pedeapsă aplicată în antichitate și în evul mediu; practică rituală ascetică în diverse religii; flagelație.


Traduceri

Referințe