flamba

română

Etimologie

Din franceză flamber.

Pronunție

• AFI: /flam'ba/

Verb

Conjugarea verbului flamba
Infinitiv	a flamba
Indicativ prezent pers. 1 sg.	flambez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să flambeze
Participiu	flambat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a trece un obiect neinflamabil prin flacără în scopul sterilizării.
2. (v.tranz.) a încovoia un corp solid (în formă de bară, tub, placă), supunându-l acțiunii unor sarcini exterioare.

Cuvinte derivate

• flambare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online