fudulie

română

Etimologie

Din fudul + sufixul -ie.

Pronunție

•  Audio^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului fudulie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fudulie	fudulii
Articulat	fudulia	fuduliile
Genitiv-Dativ	fuduliei	fuduliilor
Vocativ	'	'

1. faptul de a fi fudul.
2. (pop.) testicul al unor animale.

Sinonime

• 1: fală, mândrie, semeție, înfumurare, îngâmfare

Antonime

• modestie

Cuvinte derivate

• fudul
• fudulache
• fuduli
• fudulire
• fudulit

Traduceri

îngâmfare

Vedeți traduceri pentru îngâmfare.

Referințe

• DEX online