gata

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din albaneză gat.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

  1. (adesea adverbial) (despre lucruri) a cărui confecționare, construire, realizare s-a îndeplinit; isprăvit, terminat, sfârșit.
  2. care a luat ființă, a căpătat existență.
  3. (cu valoare de adverb sau de interjecție) ajunge! destul!
  4. care a făcut toate pregătirile pentru ceva; pregătit.
  5. dispus să..., în stare să...
  6. care este aproape să..., pe punctul de a...

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.adv.) (Pe) de (-a) gata = fără să muncească, pe nemuncite, din munca altuia.

Expresii

  • A da gata = a) a isprăvi, a lichida ceva; b) a chinui, a distruge pe cineva; c) a zăpăci, a ului pe cineva
  • A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva făcut de altul


Traduceri

Anagrame

Referințe