hăitaș

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din maghiară hajtás.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
hăitaș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hăitaș hăitașe
Articulat hăitașul hăitașele
Genitiv-Dativ hăitașului hăitașelor
Vocativ hăitașule hăitașelor
  1. (reg.) acțiunea de stârnire a vânatului.


Traduceri

Etimologie

Din haită + sufixul -aș.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
hăitaș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hăitaș hăitași
Articulat hăitașul hăitașii
Genitiv-Dativ hăitașului hăitașilor
Vocativ hăitașule hăitașilor
  1. om care, făcând gălăgie mare, stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători; gonaci, gonaș, bătăiaș, hăitar, crainic.


Traduceri

Anagrame

Referințe