harapnic
română
Etimologie
Din poloneză harapnik.
Pronunție
- AFI: /ha'rap.nik/
Substantiv
| Declinarea substantivului harapnic | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | harapnic | harapnice |
| Articulat | harapnicul | harapnicele |
| Genitiv-Dativ | harapnicului | harapnicelor |
| Vocativ | harapnicule | harapnicelor |
- (reg.) bici mare împletit din cânepă sau din curele, cu codiriștea scurtă și cu șfichi de mătase la vârf (ca să pocnească tare).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online