incurba

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză incurver (după curba).

Pronunție

  • AFI: /in.kur'ba/


Verb


Conjugarea verbului
incurba
Infinitiv a incurba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
incurbez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să incurbeze
Participiu incurbat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a curba, a îndoi.


Traduceri

Anagrame

Referințe