indiscret

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză indiscret < latină indiscretus.

Pronunție

  • AFI: /in.dis'kret/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
indiscret
Singular Plural
Masculin indiscret indiscreți
Feminin indiscretă indiscrete
Neutru indiscret indiscrete
  1. care nu este discret, care cautăafle și să se amestece în mod nedelicat și cu curiozitate în secretele cuiva (împărtășindu-le și altora).
  2. care este lipsit de discreție, de rezervă, de reținere în relațiile cu oamenii.


Traduceri

Referințe