inimiciție

română

Etimologie

Din latină inimicitia. Confer italiană inimicizia.

Pronunție

• AFI: /i.ni.mi'ʧi.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului inimiciție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inimiciție	inimiciții
Articulat	inimiciția	inimicițiile
Genitiv-Dativ	inimiciției	inimicițiilor
Vocativ	'	'

1. (livr.) dușmănie, vrăjmășie, ură.

Sinonime

• animozitate, discordie, dușmănie, inamiciție, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie

Antonime

• amiciție, prietenie

Cuvinte derivate

• inimic

Traduceri

dușmănie

albaneză: armiqësi (shqip) engleză: enmity (English), hostility (English) esperanto: malamikeco (Esperanto) estoniană: vaenulikkus (eesti) finlandeză: viha (suomi), vihanpito (suomi) franceză: inimitié (français) f. germană: Feindschaft (Deutsch) f. greacă: εχθρότητα (Ελληνικά) (ehthrótita) f. italiană: inimicizia (italiano) f. japoneză: 敵対 (日本語) (てきたい, tekitai), 敵意 (日本語) (てきい, tekii), 不和 (日本語) (ふわ, fuwa)

maghiară: ellenségeskedés (magyar) norvegiană: fiendskap (norsk) neerlandeză: vijandschap (Nederlands) m. poloneză: wrogość (polski) portugheză: inimizade (português) f. rusă: враждебность (русский) (vražd'ébnost') f. spaniolă: enemistad (español) suedeză: fiendskap (svenska) c. turcă: düşmanlık (Türkçe), husumet (Türkçe)

Referințe

• DEX online