inimioară

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din inimă + sufixul -ioară.

Pronunție

  • AFI: /i.ni.mi'o̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
inimioară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inimioară inimioare
Articulat inimioara inimioarele
Genitiv-Dativ inimioarei inimioarelor
Vocativ inimioară inimioarelor
  1. diminutiv al lui inimă; inimucă, inimuță.
  2. mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie.


Traduceri

Referințe