interferență
română
Etimologie
Din franceză interférence.
Pronunție
- AFI: /in.ter.fe'ren.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului interferență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | interferență | interferențe |
| Articulat | interferența | interferențele |
| Genitiv-Dativ | interferenței | interferențelor |
| Vocativ | interferență | interferențelor |
- întâlnire, încrucișare, combinare a două sau mai multe fenomene, întâmplări, fapte etc.
- fenomen de suprapunere și de compunere a efectelor a două (sau a mai multor) mișcări vibratorii provenite din surse diferite; intensificare (sau slăbire reciprocă) a intensității undelor prin suprapunerea lor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online