iuțari

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din iute + sufixul -ar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
iuțar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iuțar iuțari
Articulat iuțarul iuțarii
Genitiv-Dativ iuțarului iuțarilor
Vocativ iuțarule iuțarilor
  1. (reg.) ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie, cu carnea albă, iute la gust (Lactarius piperatus).


Traduceri

Anagrame

Referințe