knave
Aspect
(English)
Etimologie
Din engleză medie knave, knafe, care provine din engleză veche cnafa („copil, băiat, tânăr; paj”) < proto-germanică *knabô („băiat, tânăr”).
Înrudit cu germană Knabe, neerlandeză knaap, daneză knabe și islandeză knapi.
Pronunție
- AFI: /neɪv/
Substantiv
knave, pl. knaves
- (înv.) băiat; (spec.) paj
- (înv.) servitor
- (pop.) pungaș, bandit, ticălos, nemernic
- John is a swindling knave.
- (la jocuri de cărți) valet
Sinonime
Antonime
- 3: hero