lăsnicior
Aspect
Etimologie
Origine incertă.
Poate în legătură cu sârbocroată lasina.
Pronunție
- AFI: /ləs.ni'ʧjor/
Substantiv
| Declinarea substantivului lăsnicior | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lăsnicior | lăsniciori |
| Articulat | lăsniciorul | lăsniciorii |
| Genitiv-Dativ | lăsniciorului | lăsniciorilor |
| Vocativ | lăsniciorule | lăsniciorilor |
- (bot.) (Solanum dulcamara) plantă cu tulpina agățătoare, cu flori violete, cu fructe în formă de boabe roșii la maturitate, a cărei tulpină se întrebuințează în ceaiuri medicinale.
Sinonime
- (bot.) (reg.) zârnă, buruiană-de-dalac, patlagină-de-dalac, vița-corcilor, vița-evreilor
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
